În medie, o persoană înghite zilnic circa 1,5 litri de salivă ce conţine sute de mii de bacterii. Cum ar putea acest lucru să ne afecteze sănătatea şi care este legătura dintre bacteriile orale şi bolile inflamatorii intestinale? Cercetătorii japonezi de la Universitatea Waseda au publicat rezultatele unui studiu realizat recent pe această temă în jurnalul de specialitate „Science”, notează waseda.jp., preluată de MedLive. „Am observat pe parcursul studiului nostru că bacteriile orale ce ajung în microbiomul intestinal pot declanşa o serie de boli, precum bolile inflamatorii intestinale, infecţia cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) şi cancerul de colon. Cu toate acestea, rolul cauzal al prezenţei bacteriilor orale în intestin rămâne pentru moment neclar,” declară prof. Masahira Hattori de la Universitatea Waseda, autorul principal al studiului. Prof. Hattori şi prof. Kenya Honda de la Universitatea Keio au descoperit că atunci când bacteria Klebsiella pneumoniae colonizează intestinul, celulele imunitare TH1 (T helper 1) devin active, proces ce conduce la apariţia acestei boli. Constatările oamenilor de ştiinţă sugerează o puternică asociere între microbiomul oral şi ecosistemul intestinului ce oferă noi perspective de cercetare a microbiomului în dezvoltarea noilor tratamente terapeutice pentru bolile inflamatorii aflate în stadiul cronic. Pe parcursul experimentelor, cercetătorii au administrat şoarecilor de laborator probe salivare colectate atât de la persoane sănătoase, precum şi de la cele ce sufereau de boală inflamatorie intestinală. După o perioadă de şase şi până la opt săptămâni, oamenii de ştiinţă au analizat conţinutul microbian al şoarecilor de laborator prin testarea probelor de fecale colectate de la aceştia. Analiza a scos la iveală prezenţa a aproximativ 20 de bacterii orale la nivelul microbiomului şoarecilor de laborator. De asemenea, cercetătorii au observat o creştere a nivelului de celule TH1 – ce exprimă în mod caracteristic proteina interferon-gama ce sporeşte activitatea bacteriilor la nivelul intestinului – un semn al declanşării bolilor autoimune. Pentru a afla ce bacterii au sporit numărul celulelor TH1 la nivelul intestinului şoarecilor de laborator, cercetătorii au realizat o serie de experimente pentru fiecare microb în parte. Astfel, aceştia au descoperit că Klebsiella pneumoniae este un inductor puternic al celulelor TH1 atunci când această bacterie colonizează intestinul. Klebsiella pneumoniae este o bacterie orală comună şi în rândul persoanelor sănătoase, însă alte experimente de laborator au arătat că administrarea tratamentelor antibiotice pot activa celulele TH1 atunci când echilibrul microbian de la nivelul intestinului este perturbat. „De aceea este recomandată evitarea utilizării excesive şi pe termen lung a antibioticelor, chiar şi în rândul persoanelor sănătoase,” a subliniat profesorul Hattori. Deşi am putea lua în considerare igiena orală pentru eliminarea riscului ca bacteria Klebsiella pneumoniae să colonizeze intestinul, trebuie menţionat că aceasta are o rezistenţă sporită la substanţele medicamentoase şi de igienă orală, iar în prezent nu există niciun tratament ce ar putea elimina această bacterie. „Este necesară realizarea unor cercetări amănunţite pentru că aceste rezultate să favorizeze dezvoltarea unor antibiotice cu spectru redus ce vizează în special Klebsiella pneumoniae, ca o modalitate de a îmbunătăţi rezistenţa microbiomului şi a scădea riscul declanşării bolilor inflamatorii intestinale,” conchid autorii studiului.