• Despre stafide se spune că sunt un adevărat leac pentru anemii, fiind bogate în cupru şi fier. De asemenea, fortifică imunitatea şi dau senzaţia de saţietate datorită cantităţii mari de fibre pe care le conţin. Medicii spun că pot fi consumate zilnic aproximativ 70 de grame de stafide. Pentru că sunt o sursă bună de zaharuri sănătoase, sunt indicate în perioadele de convalescenţă, după eforturi fizice sau intelectuale, potrivit sanatate.bzi.ro.
    „Totodată, stafidele reduc riscul apariţiei bolilor cardiovasculare, sunt excelente pentru a combate oboseala şi a preveni depresia şi ajută la tratarea stărilor de anxietate. Mai mult, ele previn apariţia neoplasmelor şi a tumorilor maligne”, susţin medicii.
  • În majoritatea cazurilor, cancerul pancreatic dă simptome doar în stadiile avansate, când şansele de supravieţuire sunt reduse. Cancerul pancreatic este una dintre cele mai agresive boli. În aproximativ 90% din cazuri, tumoarea se formează în pancreasul exocrin, responsabil de producerea enzimelor indispensabile digestiei. Tumoarea malignă mai poate apărea şi la nivelul pancreasului endocrin, care secretă hormoni precum insulina. Cancerul poate fi localizat la nivelul capului pancreasului, dar şi la cel al cozii sau corpului acestui organ. Cancerul pancreatic este mai frecvent întâlnit la persoanele cu vârsta peste 50 de ani, mai ales la fumători, care au un risc dublu de a face această boală. Consumul de alcool şi dieta bogată în grăsimi, prăjeli şi în afumături sunt alţi factori implicaţi în apariţia tumorii pancreatice, potrivitz Click.
  • Conform unui nou studiu, condiţia generală cardio-respiratorie a unei persoane este asociată cu riscul apariţiei polipilor precancerigieni în colon şi care netrataţi duc la cancerul la colon. Cercetătorii au descoperit că persoanele cu o capacitate cardio-respiratorie mai precară au riscuri mai mari de apariţie a polipilor, informează Live Science. Doctorii ştiau anterior că lipsa de activitate fizică este asociată cu un risc crescut de cancer la colon, după cum precizează autorul studiului de faţă, Vikneswaren Namasivayam, un medic al Spitalului General din Singapore. Aşadar, noul studiu a avut în vedere măsurarea capacităţii cardio-respiratorie, pentru că aceasta reprezintă un concept diferit faţă de activitatea fizică. „Atunci când oamenii vorbesc de activitate fizică, se referă la un comportament şi nu la o măsurătoare biologică, pe când condiţia cardio-respiratorie poate fi măsurată în mod obiectiv”, precizează medicul, potrivit Descoperă.