F. T.

Începând de ieri, când a fost marcată “Ziua Națională Fără Tutun”, Centrul de Prevenire și Consiliere Antidrog (CPECA) Prahova a demarat, în întreg județul, o campanie de conștientizare a riscului la care se expun cei care au acest obicei nesănătos și care se derulează pe durata unei săptămâni.
După cum ne-a precizat Aida Dima, asistent social în cadrul CPECA Ploiești, „«Ziua Națională Fără Tutun» este marcată, în fiecare an, în a treia joi din luna noiembrie, printr-o iniţiativă menită a atrage atenţia asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sănătăţii oamenilor”.
În contextul sus-amintit, activitățile derulate de către reprezentanții CPECA Ploiești sunt desfășurate în colaborare cu reprezentanţi ai instituţiilor partenere din județ și cele două penitenciare, respectiv Ploiești și Târgșor, fiind împărțite flyere cu mesajul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cât și informații cu privire la efectele nocive ale consumului de tutun. Interlocutoarea noastră ne-a mai precizat că Agenția Națională Antidrog (ANA) “în calitate de coordonator naţional al politicii privind reducerea cererii şi ofertei de droguri, susţine, prin demersurile sale, activităţile de sensibilizare şi informare a populaţiei cu privire la efectele asociate fumatului. Astfel, în acest an, mesajul promovat este «Tutunul, o amenințare globală în calea dezvoltării»”.
Iată și câteva date statistice care justifică această campanie antitutun derulată de către ANA și, implicit, CPECA Ploiești: la nivel global, consumul de tutun ucide anual aproape șase milioane de oameni, dintre care 600 de mii sunt nefumători, dar expuşi fumatului pasiv, estimarea fiind că, până în 2030, consumul de tutun va determina direct sau indirect mai mult de 8 milioane de decese în fiecare an, iar mai mult de 80% dintre acestea vor fi înregistrate în ţările slab dezvoltate; prevalenţa fumătorilor în România este de 27% (un procent peste media UE); pentru jumătate din fumătorii cu vârsta peste 45 de ani sunt înregistrate decese din cauza diferitelor boli induse sau accelerate de fumat; deși consumul de tutun în rândul adolescenților din România s-a înscris pe o linie descendentă începând din 2003, în anul 2015 era peste mediile europene ; bolile care determină cea mai mare mortalitate în România sunt exact acele boli pentru care fumatul este factor cauzal sau de risc, respectiv bolile cardiovasculare, cancerul (în special cel pulmonar, în creştere la sexul feminin) şi bolile respiratorii obstructive cronice.