Sfântul Mucenic Platon s-a născut în părţile Galatiei, din cetatea Anghira. Pentru că se arăta mărturisitor al învăţăturii lui Hristos, a fost supus la diverse suferinţe fizice din porunca guvernatorului Agripin: i s-au pus pe piept bucăţi de fier încins, trupul său a fost aruncat în foc, smoală, untdelemn încins etc. După multe pătimiri, guvernatorul îl sfătuieşte pe Platon „că e timpul să se abată de la moarte spre viaţă”, adică să se închine idolilor şi să scape de moartea venită prin chinuri. La auzul acestor cuvinte, Platon a răspuns: „Bine mă înveţi Agripine ca să mă abat de la moarte spre viaţă, căci fug de moartea cea veşnică şi caut viaţa cea fără de moarte… Nici focul, nici rănile, nici mânia fiarelor, nici tăierea mădularelor nu mă vor despărţi pe mine de Dumnezeul cel viu; pentru că nu iubesc veacul acesta de acum, ci pe Hristosul meu, Care pentru mine a murit şi a înviat”. După ce a petrecut optsprezece zile fără mâncare şi fără apă, i s-a tăiat capul.
