O statistică publicată recent de Comisia Europeană arată că în România se plătesc printre cele mai mari preţuri din Europa pentru importurile de gaze. Iar singura sursă de gaz de import este gazul de la Gazprom. O privire asupra ultimului raport al DG Energy, directoratul pentru Energire al Comisiei Europene, arată că România plăteşte cel mai mare preţ din zonă, şi al patrulea din Uniunea Europeană pentru gazele pe care le importă. Astfel, la noi, tariful mediu angro al gazelor naturale a fost, potrivit datelor DG Energy, de 18,44 euro/MWh, preţ care este „o estimare a preţului la graniţă pentru gazul importat din Rusia în perioada aprilie-iulie 2017”. Este al patrulea cel mai mare preţ din Europa, după cel din Finlanda (23,39 euro), preţ de hub, cel din Suedia (19,56 euro, preţ pentru gazul importat din Danemarca) şi Estonia (19,69 euro, preţ tot pentru gazul de import din Rusia). Şi în cazul Ungariei şi al Bulgariei, preţul de import este mai mic decât cel pentru România, referinţa Eurostat fiind aceeaşi: preţul de import al gazului rusesc, la graniţă. În cazul Bulgariei, gazul rusesc a avut un preţ de 18,19 euro, iar pentru Ungaria a fost de 17,91 euro MWh. Polonezii, în cazul cărora referinţa este preţul de hub au un preţ de import de 17,08 euro, iar cehii, pentru care statistica DG Energy arată două preţuri, au 16,04 euro/MWh preţ de import prin hub, şi 15,85 euro, preţ de import al gazului venit direct din Federaţia Rusă. Rusia exportă, prin Gazprom, gaze naturale către 20 de ţări din Europa, în majoritate prin contracte bilaterale pe termen lung. România este, dintre statele care importă gaz rusesc, printre cele mai puţin dependente de gazul din Federaţia Rusă, atât din cauza producţiei interne, cât şi din cauza scăderii consumului din ultimii an, generată de colapsul industriei producătoare de îngrăşăminte chimice. În 2016, România a importat doar 1,48 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia, adică 0,85% din toate exporturile Gazprom, în condiţiile în care Petrom şi Romgaz au produs, împreună, 9,5 miliarde de metri cubi.
Totuşi, în perioada de iarnă, importurile cresc semnificativ şi ajung să reprezinte şi 40% din consumul zilnic de gaz, în funcţie de temperatura exterioară.