Uniunea Europeană a adoptat o directivă care prevede pedepse extrem de dure pentru furtul din banii europeni. Directiva 1371 privind „combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal” prevede pedepse de minimum 4 ani închisoare dacă prejudiciul e mai mare de 100.000 de euro. Pragul sub care un stat membru UE poate renunţa la acţiunea penală împotriva unei persoane fizice care a deturnat fonduri UE este unul mic, de doar 10.000 euro. Directiva stabileşte standarde înalte în combaterea furtului din banii plătiţi de contribuabilii europeni: „Corupţia constituie o ameninţare deosebit de gravă pentru interesele financiare ale Uniunii”, potrivit Hotnews.ro.
Directiva e obligatorie pentru toate ţările membre UE şi trebuie implementată până în iulie 2019.
Directiva prevede că statele membre trebuie să ia „toate măsurile necesare pentru a se asigura că infracțiunile menționate la articolele 3 și 4 (deturnarea, reţinerea, utilizarea necorespunzătoare a fondurilor UE, darea şi luarea de mită etc.) sunt sancționate cu o pedeapsă maximă care prevede închisoarea”.
Dacă prejudiciul este de minimum 100.000 de euro, directiva prevede o pedeapsă de cel puţin 4 ani de închisoare.
Directiva stabileşte şi pragul minim al prejudiciului din bani europeni sub care un stat poate renunţa la sancţiunea penală: 10.000 de euro. Cu alte cuvinte, dacă un prejudiciu din banii UE e mai mic de 10.000 de euro (circa 45.000 de lei), un stat va avea dreptul de a renunţa la sancţiunile penale.
„Corupția constituie o amenințare deosebit de gravă pentru interesele financiare ale Uniunii, putând fi, în multe cazuri, de asemenea, legată de comportamentul fraudulos”, se arată în Directiva Uniunii Europene.
Încă o noutate majoră a directivei: vor fi asimilaţi funcţionarilor publici şi persoane private („contractanţi”) implicaţi în gestionarea fondurilor europene, ceea ce va atrage răspunderea penală a acestora: „Pentru a proteja în mod adecvat fondurile UE împotriva corupției și deturnării de fonduri, este necesar ca definiția „funcționarului public” să includă persoanele care nu dețin o funcție oficială, dar cărora li s-a încredințat și care exercită, într-un mod similar, o funcție de serviciu public în ceea ce privește fondurile Uniunii, cum ar fi contractanții implicați în gestionarea acestor fonduri”.
Direcţia a fost aprobată pe 5 iulie 2017 şi publicată pe 28 iulie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Statele membre au obligația ca, până la data de 6 iulie 2019, să adopte și să publice actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru conformare, potrivit DLAF.
Directiva defineşte activitățile ilegale și infracțiunile ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene şi stabileşte limite pentru sancțiuni. Actul legislativ vizează și infracțiunile grave împotriva sistemului comun privind TVA, spălarea banilor, corupția pasivă și activă, deturnarea de fonduri, frauda privind achizițiile publice și reglementează instigarea, complicitatea, tentativă, răspunderea persoanei juridice, prescripția răspunderii penale, măsuri de recuperare a fondurilor fraudate și cooperarea specifică dintre Statele Membre și Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă (OLAF).