Minimum 3 porţii de lactate degresate consumate zilnic ar putea creşte riscul declanşării bolii degenerative ce afectează capacitatea unei persoane de a îşi controla mişcarea mişcările, arată un studiu efectuat de cercetătorii americani publicat în “Neurology”, scrie webmd.com, preluat de MedLive.ro.
Pentru a realiza acest studiu, cercetătorii au analizat datele medicale a aproximativ 130 de mii de bărbaţi şi femei şi le-au urmărit obiceiurile alimentare o dată la patru ani, în special în rândul acelora care au dezvoltat boala Parkinson.
În cei 25 de ani de studiu circa 1.000 de persoane au dezvoltat această boală progresivă neurodegenerativă care afectează coordonarea şi abilităţile de mişcare, conform raportului întocmit de cercetători.
Cei care au consumat cel puţin trei porţii de lactate ce aveau un conţinut redus de grăsimi în fiecare zi au avut un risc cu 34% mai mare de a suferi de această tulburare, prin comparaţie cu cei care obişnuiau să consume numai o porţie de lactate degresate zilnic.
Atunci când au analizat în special consumul de lapte degresat, cercetătorii au descoperit că şi acest obicei alimentar creşte riscul declanşării bolii Parkinson cu 39%.
Această asociere nu a fost prezentă în rândul persoanelor ce obişnuiau să consume produse lactate integrale, nedegresate.
“Este important de remarcat faptul că riscul declanşării bolii Parkinson este în continuare scăzut, chiar şi în rândul persoanelor participante la studiu ce obişnuiau să consume cantităţi mari de lactate degresate,” constată Katherine Hughes, cercetătoare în cadrul Harvard T.H. Chan School of Public Health din Boston.
Din cele 5.830 de persoane care consumau cel puţin 3 porţii de lactate degresate pe zi doar 1% dintre aceştia au dezvoltat Parkinson în perioada de verificare a studiului.
Prin contrast, din cele 77 de mii de persoane care au mâncat mai puţin de o porţie de lactate degresate pe zi numai 0,6% au primit acest diagnostic.
Deşi această asociere este prezentă, cercetătorii nu au găsit dovezi concludente pentru a susţine prezenţa unei relaţii de tip cauză-efect.
“Acesta este un studiu observaţional şi, aşa cum se întâmplă în astfel de cazuri, rezultatele nu pot fi concludente. Prin urmare, riscul dezvoltării bolii ar putea fi datorat şi altor factori asociaţi consumului de lactate. Pentru a exclude această posibilitate cercetătorii au luat în considerare şi consumul de cafea, asociat unui risc mai mic de dezvoltare a bolii Parkinson,” adaugă Katherine Hughes.
O posibilă explicaţie a acestei asocieri ar putea fi faptul că proteinele din lapte reduc nivelul de uree serice din sânge. Unele cercetări au arătat că nivlul ridicat de uree (dar nu suficient de mare pentru a declanşa gută) a fost asociat unui risc scăzut de declanşare a bolii Parkinson. De asemenea, contaminanţii din lactatele degresate, precum pesticidele, ar putea juca un rol important în prezenţa aceastei asocieri, mai adaugă Katherine Hughes. “Nu recomand schimbarea dietei în mod drastic în urma descoperirii acestor asocieri. Consumul de lactate degresate aduce o creştere modestă a riscului declanşării acestei boli, iar prezenţa lactatelor în alimentaţie este importantă atât pentru sănătatea oaselor, cât şi pentru reducerea riscului declanşării bolilor cardiace, a diabetului zaharat de tip II, precum şi pentru scăderea tensiunii arteriale,” adaugă James Beck, directorul Fundaţiei Americane Parkinson.