României i se cere ca, în termen de 6 luni, să prezinte măsuri adecvate

CEDO a constatat că situaţia din închisorile din România contravine Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi cere României ca în termen de şase luni să prezinte un calendar precis pentru punerea în aplicare a măsurilor adecvate pentru rezolvarea problemelor semnalate.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului decide să amâne, înainte de adoptarea măsurilor necesare la nivel naţional, toate cazurile similare la adresa României.
Conform deciziilor CEDO, România va trebui să plătească despăgubiri morale şi cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de patru reclamanţi, în legătură cu condiţiile din închisorile din România. Statul român va plăti prejudicii morale în valoare de 16.000 de euro celor patru şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată.
Aceştia au denunţat condiţiile de detenţie din penitenciarele din Gherla, Aiud, Oradea, Craiova, Târgu-Jiu, Rahova, Tulcea, Iaşi şi Vaslui. Ei au denunţat în special suprapopularea, lipsa luminii naturale, plimbarea zilnică scurtă şi lipsa activităţilor recreative, condiţiile de salubrizare fiind de asemenea inadecvate, lipsa unor programe socio-culturale şi educaţionale sau cursuri profesionale fiind şi ele o sursă de depresie şi umilire.
Condiţiile din închisorile din România rămân în continuare aspre şi nu întrunesc standardele internaţionale, potrivit raportului anual privind Drepturile Omului al Departamentului american de Stat.
Premierul Sorin Grindeanu a afirmat, ieri, că a avut deja o discuţie în cursul zilei cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în urma căreia s-a declarat convins că acesta va veni „în ritmul potrivit” cu planul de măsuri pe care România trebuie să le ia în urma deciziei-pilot a CEDO.
„Decizia ne obligă ca în cele şase luni să venim cu un plan concret agreat şi de Consiliul de miniştri (n.r.- Consiliul miniştrilor Justiţiei din UE), dar şi de Guvernul României, astfel încât problema semnalată de către CEDO să înceapă să fie rezolvată, pentru că această decizie vine ca urmare a problemelor existente în penitenciarele din România. Deci, urmare a acestor probleme, avem această decizie care ne dă un termen de şase luni, în care să venim cu aceste măsuri”, a declarat premierul Grindeanu.
La rândul său, Cristina Tarcea, preşedintele instanţei supreme, s-a declarat sceptică în ceea ce priveşte rezolvarea „finală” a problemelor din penitenciarele româneşti, precizând că în 6 luni se poate face un plan de măsuri, dar „nu se poate rezolva ce nu s-a rezolvat în 20 de ani”.
„Este problema Executivului să asigure locurile de detenţie de o asemenea manieră astfel încât să asigure un trai decent deţinuţilor. Din păcate, printre criteriile de aplicare a pedepsei nu se enumeră şi existenţa sau nu a numărului suficient de locuri în penitenciar. Pentru prezentarea unui calendar, cred că este un termen suficient, dar având experienţa şi hotărârii pilot anterioare în care iniţial se fixase un termen de 18 luni pentru soluţionarea problemei retrocedărilor în care de la acea dată Guvernul şi Legislativul neputând
adopta în termenul stabilit anumite măsuri, s-a solicitat o amânare a acestui termen, lucru care s-a obţinut în cele din urmă. În şase luni se poate face un plan, dar sunt destul de sceptică în ceea ce priveşte rezolvarea finală a acestei probleme. Prima condamnare a existat în 2003, acum suntem în 2017 şi nimic spectaculos nu s-a întâmplat. Mi-e greu să cred că în 6 luni se va putea schimba radical sistemul din penitenciare. În ministrul Justiţiei şi în Ministerul Justiţiei am foarte mare încredere şi la modul cel mai sincer, dar trebuie să fiu realistă şi să realizez că în şase luni nu se poate rezolva ce nu s-a rezolvat în 20 de ani”, a declarat preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Cristina Tarcea, la sediul CSM.
Cu un număr total de 27.308 deţinuţi la 31 ianuarie 2017, sistemul penitenciar din România, cu tot cu spitale şi centre de educare şi de detenţie, are o capacitate de 27.744 de locuri (pe standardul de calcul românesc, care combină suprafaţa de 4 metri pătraţi cu volumul de aer de 6 metri cubi) sau de 18.970 de locuri (pe standardul european, de 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut).