A. M.
Masivul Bucegi rămâne cea mai vizitată destinație turistică din Carpații României, anual peste un milion de turiști fiind atrași de această zonă cu priveliști spectaculoase. Monumentele naturale Babele, Sfinxul, Cascada Urlătoarea, Peștera Ialomiței și zonele antropice Padina Peștera, Piatra Arsă, Bolboci – Scropoasa, Babele sunt cele mai vizitate obiective din Parcul Natural Bucegi, iar cele mai frecventate trasee turistice sunt Bușteni – Cascada Urlătoarea – Poiana Ţapului; Bușteni – Valea Jepilor Mici – Cabana Caraiman – Cabana Babele – Hotel Peștera; Cabana Babele-Vf. Caraiman – Monumentul Eroilor; Cota 2000 – Cabana Piatra Arsă – Cabana Babele – Șaua Șugărilor – Cabana Vf. Omu; Peștera – Babele; Peștera – Obârșia Ialomiței – Vf. Omu, după cum ne-au precizat reprezentanții Parcului Natural Bucegi. În perioada iernii, multe dintre traseele ce fac parte din Masivul Bucegi au fost închise de salvamontiști, așa că miile de iubitori ai muntelui au făcut plimbări pe traseele ușor accesibile rămase deschise și au practicat sporturi de iarnă, pe domeniile schiabile din Prahova și Brașov. Odată cu venirea primăverii, cei pasionați de drumeții vor reveni în Parcul Natural Bucegi pentru noi experienţe de neuitat, atrași de zonele cu priveliști de basm și monumentele unice în lume. Pe teritoriul parcului există nu mai puțin de 14 Rezervații Naturale, dintre care cele mai cunoscute sunt: Abruptul Bucșoiu-Mălăiești-Gaura, Abruptul Prahovean, Cheile Tătarului, Turbăria Lăptici, precum și 46 de Monumente Naturale (Sfinxul, Babele, Cascada Urlătoarea, Peștera Ialomiței, Colții Morarului, Peștera Rătei, Hornurile Mălăieștilor, Pietrele de la Omu, Stâncile Sfânta Ana, Stâncile Franz Joseph). Foarte des vizitată este și Crucea de pe Caraiman, ridicată în memoria eroilor ceferiști din Primului Război Mondial. Un monument intrat în Cartea Recordurilor, având în vedere că reprezintă cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan și pentru care, recent, Ministerul Culturii a emis un aviz în vederea restaurării.
Avertismente pentru poluare
Practicarea turismului pe toată perioada anului, în Parcul Natural Bucegi, înseamnă, însă, și multă poluare și degradarea elementelor de patrimoniu natural. Probleme sunt multe, după cum ne-au precizat reprezentanții PNB, de la abandonarea de deşeuri în zone neautorizate şi de resturi alimentare în habitatele animalelor, până la degradarea monumentelor naturii prin inscripţionări, escaladarea stâncilor etc. Efectele turismului iresponsabil sunt dramatice. De exemplu, componenţa covorului vegetal din imediata apropiere a traseelor turistice a suferit modificări majore, plantele cu aspect şi colorit deosebit dispărând în totalitate; suprasolicitarea potecilor turistice a dus la degradarea pajiştilor alpine, a covorului vegetal şi chiar a solului în imediata apropiere a cabanelor şi a celor mai vizitate monumente ale naturii – Babele, Sfinxul, Poteca spre Crucea Caraiman; părăsirea traseelor marcate duce la apariţia de trasee alternative diverse, sporind gradul de afectare a unor habitate naturale; numărul tot mai mare de vizitatori în zona montană superioară excede, în unele cazuri, capacitatea de suport. Accesul turiştilor a dus la retragerea faunei în zonele inaccesibile, care de cele mai multe ori nu pot asigura necesarul de hrană a efectivelor de animale; accesul cu mijloace de transport auto, ATV-uri, atât pe drumurile publice existente cât şi în afara acestora în unele cazuri, staţionarea sau circulaţia acestora pe covorul vegetal au dus la degradarea habitatelor caracteristice zonei alpine; turismul în peşteri a dus la degradarea acestora atât prin dispariţia cvasitotală a speleotermelor, a modificării parametrilor de habitat prin introducerea iluminatului artificial, poluarea cu deşeuri, inscripţionarea pereţilor, ne-au precizat reprezentanții PNB. Aceștia au amintit și de deteriorarea marcajelor, deversarea de detergenţi şi produse petroliere în apele curgătoare; modificarea zoocenozelor specifice habitatului acvatic prin recoltarea de „produse de balastieră”; modificarea zonelor frecventate de către speciile de faună protejată din cauza zgomotului şi eventual a gazelor de eşapament; – majorarea intravilanului localităţilor şi a domeniului schiabil ca o lipsă a altor activităţi ce aduc venit şi întreţin bunăstarea comunităţilor; – nerespectarea prevederilor legale privind acordarea de compensaţii şi despăgubiri pentru suprafeţele cu valoare biologică mare pentru care a fost stabilit un regim restrictiv de exploatare a resurselor naturale. Pentru acte de agresiune asupra mediului, anul trecut, reprezentanții PNB au întocmit 35 procese verbale care conțin 14 avertismente și 23 contravenții. În cazul în care acțiunile cu impact negativ au putut fi prevenite sau nu au avut efecte majore, turiștii au primit avertizări verbale.
