Violeta Stoica

Aparent, drumurile naționale din județul Prahova se află într-o stare destul de bună, în prezent, comparativ cu ceea ce se putea vedea în urmă cu mai mulți ani. Lucrurile nu stau tocmai așa, pentru că, dacă punem la socoteală toate studiile de fezabilitate, toate proiectările în regim de urgență pentru anumite tronsoane sau poduri de pe DN1, DN1A sau DN1B, ajungem la o singură concluzie: infrastructura drumurilor naționale care străbat teritoriul județului Prahova este într-atât de găunoasă, prin unele locații importante, încât ar trebui să ne mirăm că pe Valea Prahovei, de exemplu, a luat-o la vale DN1 doar pe o bucată de câteva zeci de metri.
În ediția de astăzi a ziarului Prahova, vă prezentăm situații oficiale despre starea reală a infrastructurii drumurilor naționale, date preluate din documentațiile de atribuire pregătite de fosta Companie Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România sau de actuala Companie Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Drumul Național 1 – cea mai importantă arteră rutieră care străbate județul Prahova de la sud la nord și care suferă deteriorări mult mai accentuate în ultimii ani tocmai din cauza traficului rutier mult mai intens decât în perioada în care a fost proiectată – este, conform datelor oficiale, pe o lungime de circa 27 de kilometri, respectiv exact în zona Văii Prahovei, într-un continuu proces de eroziune.

3-a
Pe sectorul respectiv de 27 de kilometri, respectiv între km. 111 și km 138, adică pe toată lungimea Văii Prahovei, conform datelor din documentația fostei CNADNR, în urma procesului de eroziune favorizat de infiltrațiile apei, a fost afectată o parte a materialului de fundație a drumului, care a provocat o tasare a părții carosabile. “Antrenarea materialului din corpul drumului a dus la formarea unor caverne sub partea carosabilă, cu precădere în zona marginală, fapt ce a condus la apariția de fisuri și crăpături, existând pericolul ca o parte din lățimea părții carosabile să cedeze sub acțiunea efectului dinamic al traficului greu și foarte intens”, se arată în documentele companiei de drumuri naționale. Pe de altă parte, vechimea zidurilor de sprijin – unele fiind vechi de peste un secol -, combinată cu traficul intens și cu acțiunea factorilor naturali au condus la declanșarea unui proces de instabilitate și de degradare continuă a zidurilor de sprijin existente pe sectorul menționat. Pentru găsirea unor soluții de intervenție, la finalul anului trecut, compania de drumuri naționale – prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București – a făcut câțiva pași pentru demararea proiectului de consolidare a versanților, de refacere a zidurilor de sprijin și pentru apărări de maluri pe DN1, exact în zona menționată, care străbate orașele Comarnic, Sinaia, Bușteni și Azuga.
Problema care se pune este dacă DN1 se află în stare bună în restul traseului care străbate județul Prahova. Răspunsul este nu, având în vedere că și la Cornu, acolo unde s-a surpat pe circa 50 de metri pe la kilometrul 98, trebuie să fie finalizate toate etapele premergătoare demarării lucrărilor de reparație pentru ca zona să fie redată circulației în condiții de siguranță.
Și în acest caz, vorbesc tot documentele emise de CNAIR. Deocamdată, lucrurile sunt la stadiul de expertiză tehnică și pe acea bucată din cel mai circulat drum din România. Aici, din cauza ploilor abundente care au căzut în a doua jumătate a anului 2016, scurgerile rapide care au avut loc în albia râului Prahova și infiltrațiile de apă în corpul drumului, s-a prăbușit pe circa 35 de metri, fiind afectate benzile I și II Brașov-Ploiești, unde au apărut crăpături și fisuri, plus tasarea infrastructurii rutiere pe o lungime de circa 50 de metri. Prin expertiza tehnică ar trebui să se analizeze modul în care se va putea remedia problema apărută pe o lungime de circa 150 de metri, astfel încât să se prevină apariția unor situații similare în perimetrul respectiv.

Și DN1A mai are nevoie de consolidări

Pe alternativa la DN1 pentru a se ajunge la Brașov, Drumul Național 1A, s-au realizat mai multe consolidări în ultimii ani, atât în zona podurilor și a podețelor, cât și în corpul drumului respectiv. Au mai rămas însă sectoare care au nevoie de consolidări, cum este acela dintre Măneciu și districtul de la Valea Popii, caracterizat încă pe alocuri de instabilitatea terenului. Pe circa trei kilometri este nevoie de intervenție din cauza tasărilor apărute, dar și din cauza faptului că un zid de sprijin aflat în tronsonul menționat a fost afectat de crăpături. Și aici intervenția este obligatorie, pentru a nu fi pusă în pericol siguranța circulației.

DN1B, probleme la poduri

Expertizele tehnice de urgență pentru care CNADNR, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, a întocmit documentațiile arată că și pe Drumul Național 1B, care face legătura între Ploiești și Buzău, există ceva probleme la podurile peste Iștău (zona Mizil) și, respectiv, peste Teleajen (zona Bucov).
Eroziunile produse de ambele cursuri de apă au condus la afectarea infrastructurii podurilor respective. La Mizil, pe DN1B, de exemplu, la podul de la km 43+851 peste Iștău, există degradări și la suprastructură, cât și la infrastructură. Podul respectiv, construit în anul 1930, a suferit la suprastructură din cauza deselor accidente rutiere, un parapet din beton fiind înlocuit cu unul metalic pentru a menține în stare de siguranță circulația în zonă.

Pentru DN1 se dorește extinderea la patru benzi la km 95, în zona Cornu

Există și o veste bună pentru Drumul Național 1, pentru că, în zona comunei prahovene Cornu, se dorește completarea de la trei la patru benzi de circulație. Deși, inițial, prin anii ’90, la reabilitarea Drumului Național 1 pe tronsomul Câmpina-Comarnic a intrat în proiect și extinderea de la kilometrul 95, la Cornu, s-a renunțat atunci la această modernizare, din cauza unor raporturi litigioase privind o suprafață de teren. Acele litigii s-au finalizat pe la începutul anilor 2000, iar acum, CNAIR vrea să reia proiectul respectiv, de lărgire a Drumului Național 1 la Cornu, acolo unde există la km 95 doar trei benzi de circulație, două pe sensul Brașov-București și una pe sensul București-Brașov.