Interviu realizat de Violeta Stoica
Duminică, 11 decembrie, românii sunt chemați din nou la vot pentru a-și alege reprezentanții în viitorul Parlament. De rezultatul votului de la finalul acestei săptămâni depinde modul în care vor fi întocmite legile și cum vor fi realizate modificările legislative. Partidele vor veni din nou în fața alegătorilor cu liste de candidați, după revenirea la acest sistem de vot. Ion Eparu, președintele Filialei Prahova a Partidului România Unită și candidat la Camera Deputaților, dezvăluie modul în care a decurs campania electorală pentru această formațiune politică. Un interviu “altfel” cu un politician care dorește să schimbe percepția alegătorilor despre parlamentarul român și care vorbește cu sinceritate despre subiecte prea puțin sau deloc abordate de oamenii politici. Cum poate fi determinat alegătorul român să vină în număr mare la vot și cum au primit prahovenii mesajul naționalist al Partidului România Unită, citiți mai jos.
– Suntem pe ultima sută de metri a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie. La sfârșitul acestei săptămâni, românii vor merge din nou în fața urnelor și vom vedea care va fi rezultatul votului. După alegerile de duminică, vom vedea în ce măsură se vor îndrepta românii tot către partidele mari sau își vor da votul candidaților propuși pe listele partidelor care au venit cu un altfel de mesaj, așa cum a făcut-o Partidul România Unită. A fost o campanie relativ liniștită, nu am văzut agitație foarte mare pe teren din partea partidelor mari, în schimb, candidații formațiunilor mai mici au fost mult mai prezenți în teren, alături de alegători. Cum s-a desfășurat campania electorală pentru reprezentanții Partidului România Unită?
– Suntem în ultimele zile de campanie electorală. Într-adevăr, este o oarecare liniște aparentă, pe de o parte datorită prevederilor legale privind organizarea campaniilor electorale. Sunt, pe de altă parte, de acord cu afirmația dumneavoastră și anume că această campanie electorală are o caracteristică specială. Cele două partide așa-zis mari s-au văzut mai puțin în campania electorală, în raport cu partidele care trebuie să depună eforturi mari pentru a-și asigura accesul în Parlament. Partidul România Unită a trebuit să facă eforturi deosebite pentru a intra în conștiința publică. Ați spus că am venit cu un mesaj nou. Eu nu aș spune că este nou, ci un mesaj care a mai fost punctat de diverse voci în campaniile electorale. Ceea ce caracterizează însă mesajul nostru este forța cu care exprimăm anumite idei, care țin de naționalism, de patriotism.
– Dar toate partidele politice din România ar trebui să aibă la bază patriotismul și să promoveze un asemenea mesaj în fața românilor!
– Eu o văd ca pe o datorie a fiecărei formațiuni politice. Aș vrea însă să vă spun că, din observațiile mele, rezultă că – din nefericire doar din considerente electorale – s-a strecurat în mesajul fiecărui partid câte un element de naționalism, chiar dacă reprezentanților acestor formațiuni nu le place să recunoască. Fondul problemei este conținut în fiecare mesaj electoral, însă modul în care se face acest lucru ne diferențiază, pentru că noi ne asumăm fără niciun fel de reținere acest tip de mesaj. Considerăm că este strict necesar să existe în peisajul politic de la noi o astfel de voce care să ne atenționeze pe noi toți, pe toți românii, că trebuie să depunem cu toții eforturi pentru a salva ceea ce mai este de salvat în această țară.
– Cum au primit alegătorii, domnule Eparu, acest mesaj naționalist, pe care Partidul România Unită l-a reinventat, dacă se poate spune așa?
– Extraordinar de bine. Eu, personal, în toată această perioadă, discutând cu oameni de diverse condiții sociale, din Ploiești sau din localitățile rurale – fie ele mai dezvoltate sau mai puțin dezvoltate – nu am întâlnit la nimeni rețineri cu privire la acest tip de mesaj naționalist, ci s-a simțit în atitudinea oamenilor acceptul pentru un astfel de mesaj. Aici, în Prahova, candidații Partidului România Unită sunt vocile care au promovat patriotismul în diferite paliere ale societății, vorbesc aici inclusiv despre mine, care candidez la Camera Deputaților, despre senatorul Daniel Savu, care candidează la Senat, și despre Sebastian Ghiță, care se află pe locul al doilea pe lista PRU pentru Camera Deputaților. Oamenii arată că era nevoie de acest mesaj naționalist, nu pentru că este transmis de Eparu, de Savu sau de Sebastian Ghiță, ci pentru că oamenii se regăsesc în acest mesaj.
– Poate că românii s-au săturat să stea mereu cu capul plecat…
– Această tendință păguboasă de a nu riposta atunci când mândria ne este puțin mototolită se pare că începe să dispară. Se vede că a început procesul invers, pentru că românii au ajuns la fundul sacului și am fost surprins când am descoperit că acest sentiment național s-a deșteptat în localități în care nu te-ai aștepta. Sau poate că tocmai acolo unde lumea este mai simplă, a fost mai ușor să își arate sentimentele, pentru că de prea multe ori s-a creat această senzație că nu ar fi de bonton naționalismul acesta și chiar dacă eu, ca român, gândesc și simt așa, este mai bine să tac, pentru a nu deranja. Ei bine, Partidul România Unită a ales să spună lucrurilor pe nume. Oamenii simpli care ne-au ascultat, ne ascultă, și care ne vor asculta în continuare ne dau dreptate, pentru că mesajul nostru rezonează cu ceea ce gândesc și simt ei.
– De ce această teamă de a ne afișa patriotismul?
– Cred că această teamă a început să apară chiar înainte de 1989, atunci când românii au avut trăiri contradictorii. Pe de o parte, exista un anumit gen de naționalism promovat de conducerea de atunci, la care aderasem fără rezerve, însă când lucrurile s-au întors împotriva populației, au apărut acele semne de întrebare cu privire la corectitudinea unui astfel de mesaj.
După 1990, acest sentiment de jenă că aparținem poporului român și acestui spațiu cultural și spiritual românesc a căpătat un nou impuls. Însă există mulți români plecați în străinătate care nu au ascuns niciodată originea lor și care apreciază tot ceea ce ține de România. Tocmai de aceea, eu cred că reinventarea – așa cum ați spus și dumneavoastră – a acestui mesaj cu conținut patriotic și naționalist este de bun augur pentru perioada în care trăim. România încă are multe de oferit și avem multe încă să ne oferim. În viziunea mea, de inginer, parcă am ajuns un fel de conductă care curge doar într-o parte, în care robinetul este manipulat de către alții. A venit timpul să echilibrăm lucrurile.
– Acest echilibru ar trebui să vină dinspre oamenii politici, care au dezechilibrat balanța!
– Sunt de acord cu dumneavoastră. Omul politic are mai multe zone de comandă, deși corect ar fi ca el să aibă o singură zonă de comandă care ar trebui să fie cetățenii care l-au învestit cu putere – fie ea locală sau centrală. Omul politic ar trebui să țină seama de faptul că el este o voce care este trimisă să reprezinte o mulțime de cetățeni. Așa ar fi ideal, ca fiecare om politic să aibă un singur centru de comandă – cetățeanul. Un al doilea centru de comandă pentru politicianul român este partidul și, de mult prea multe ori, centrul acesta de comandă prevalează în detrimentul cetățeanului care ne-a trimis în Parlament. Interesele de partid nu exprimă interesul cetățeanului, nu sunt interese doctrinare, ci ajung să fie interese de grup. În momentul în care interesul de grup primează, apare acea ruptură formidabilă între ceea ce se așteaptă de la un om politic și ceea ce face, de fapt, omul politic. Cel de-al treilea centru de comandă al politicianului român înseamnă voința proprie, dirijată prin conștiință. Din propria mea experienţă, acesta este al treilea centru de comandă care ar trebui să țină un echilibru între celelalte două și să-l determine pe omul politic să nu depășească anumite limite. În momentul în care conștiința proprie este vulnerabilă în fața unui atac concertat și mult prea puternic din partea factorilor de influență, atunci apare această problemă, o dezorientare care conduce la greșeli. Problemele apar odată cu fisura – care se poate lărgi deseori – dintre conștiința proprie și comenzile de diferite tipuri. Și de aici și opinia despre oamenii politici, care numai favorabilă nu este. Se vorbește despre judecători condamnați, despre procurori cu abateri, despre abateri ale clericilor, despre medici, despre cadre didactice, din toate ramurile de activitate apar abateri față de norme. De ce totuși doar oamenii politici se situează la o astfel de cotă redusă de încredere? Pentru că este foarte ușor să ataci pe cineva care este vulnerabil prin propriul comportament.
– Poate tocmai din cauza acestei rupturi între omul politic și cetățean apare acest absenteism tot mai pregnant la vot. „Nu mă duc la vot, pentru că oricum nu se schimbă nimic“, spun mulți dintre români înainte de un scrutin. Ce mesaj credeți că ar trebui transmis acum, în ultimele zile de campanie electorală, către alegători pentru ca să fie stimulați să meargă la vot și să-și exprime opțiunea politică?
– Este o problemă actuală a societății noastre și o problemă foarte importantă a clasei politice, pentru că noi, oamenii politici, suntem direct răspunzători de acest fenomen de indiferență a cetățeanului față de procesul de votare. Eu, personal, nu pot decât să dau un mesaj de încredere și să le spun – prin intermediul ziarului Prahova – tuturor celor care ne simpatizează și și-au pus încrederea în Partidul România Unită că ne vom bate cu toate puterile pentru a implementa ideile pe care le-am promovat în campania electorală. Și, dintre toate, la nivel general, afirm că sunt fundamentale acele prevederi care se referă la schimbarea modului în care statul sprijină capitalul românesc. Pentru că măsurile cu impact social direct în privința învățământului, a sănătății, sunt extrem de importante, dar ele trebuie să vină pe o schimbare profundă a modului în care statul se implică în sprijinirea capitalului românesc.
– În final, un mesaj pentru alegătorii prahoveni…
– Ne apropiem cu pași repezi de ziua alegerilor din 11 decembrie și eu, în calitate de președinte al Filialei Prahova a Partidului România Unită, îi chem pe cetățenii Prahovei să vină în număr cât mai mare la vot, să mai dea încă o dată o lecție de civism și să aștepte de la noi confirmarea schimbărilor propuse. Îi așteptăm la vot. Partidul România Unită se află pe locul cinci pe buletinele de vot și, încă o dată, prin vocea mea, Partidul România Unită promite că se va bate pentru realizarea a tot ceea ce au spus reprezentanții partidului în campania electorală și pentru lucrurile care credem cu adevărat că sunt în favoarea cetățenilor.
