România trebuie să plătească UE şi Băncii Mondiale peste un miliard de euro
Anul viitor, România trebuie să plătească Uniunii Europene şi Băncii Mondiale peste 1,26 miliarde de euro, din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Din această sumă, 1,15 miliarde de euro reprezintă rate de capital, iar restul dobânzi și comisioane. De asemenea, în cursul anului curent, România a plătit 113 milioane de euro către UE și Banca Mondială, întreaga sumă reprezentând plăți de dobânzi și comisioane.
Ca şi în anul 2015, ţara noastră a plătit peste 1,83 miliarde de euro către Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială.
Campanie ANAF împotriva corupţiei
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) derulează o campanie națională pentru conștientizarea modului în care faptele de corupție afectează oamenii în plan personal, economic și social, se arată într-un comunicat al instituției. Campania are două componente care se adresează publicului larg, pe de o parte, și personalului ANAF, pe de altă parte. 85% din finanțare – 1,07 milioane de lei – provine din Granturi Norvegiene 2009-2014, în cadrul proiectului „Creșterea integrității în Agenția Națională de Administrare Fiscală prin cooperare instituțională și consolidarea capacității”, iar 15% este asigurat din bugetul național. Campania destinată publicului larg se desfășoară simultan în mediul online pe primele 10 site-uri specializate în publicarea de știri generale și economice – precum şi la şase din primele 10 posturi TV cu audiență națională.
Legea salarizării personalului bugetar – impact financiar de 19,5 miliarde de lei
„Proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice are un impact bugetar de 19,5 miliarde de lei şi prevede creşteri mai mari pentru categoriile care nu au beneficiat în ultimii ani de majorări salariale“, a declarat, sâmbătă, ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru.
„Legea pe care am propus-o noi acum are un impact de 19,5 miliarde de lei, care este de două ori mai puţin. Problema care se pune este aşa: ce scop are această lege? Primul scop este să rezolve inechităţile şi să pună toate familiile ocupaţionale pe un sistem de echivalenţă. Exact aşa cum fusese discutat şi agreat în 2009-2010. Rezolvă legea lucrul acesta? Răspunsul este: da. În al doilea rând, ce trebuie să facă această lege? Să îmi asigure echitatea, astfel încât cei rămaşi în urmă faţă de echivalenţele pe care le stabilisem odată să aibă creşterile cele mai mari. Se întâmplă lucrul acesta? Da. Asistenţa socială, persoanele din administraţia publică locală, personalul contractual sau funcţionarii publici, cei care sunt în cercetare şi cultură, cei care au rămas în urmă faţă de ce s-a întâmplat în ultimii ani, când s-au dat creşteri pentru o categorie sau pe câteva categorii, au creşterea cea mai mare. Este în acest moment o diferenţă între cât cresc salariile la anumite categorii? Da, pentru că unele au mai crescut între timp şi unele, nu “, a arătat ministrul Muncii.
