Violeta Stoica

“Fondul Național de Investiții a funcționat ca joc piramidal, sub privirea îngăduitoare și interesată a autorităților statului român. În urma prabușirii acestui fond, au rămas 318.000 de «investitori» păgubiți. După analizele care s-au făcut asupra dosarului FNI, s-a ajuns la concluzia că multi dintre banii declarați de Fond n-au existat niciodată. «Investitorii» se îmbogățeau, de fapt, doar pe hârtie. Dobânzile false care se declarau erau doar pentru a atrage cât mai mulți oameni. În altă ordine de idei, banii depuși de păgubiți s-au evaporat tocmai pentru că randamentele declarate erau false și o parte din sume au fost retrase «la timp» de «inițiați». În realitate, Fondul de Investiții nu investea nimic, ci doar plimba banii dintr-o parte în alta, de la cei care-i depuneau, la cei care-i retrăgeau”.
Afirmații pline de amărăciune din partea unor oameni care au avut încredere într-un fond de investiții care era garantat de instituții ale statului român.
După mai mult de un deceniu și jumătate de procese și la șase ani de la pronunțarea unei sentințe definitive referitoare la despăgubirile pe care ar trebui să le primească păgubiții Fondului Național de Investiții, reprezentanții asociației păgubiților din Ploiești au apelat la deputatul Partidului România Unită, Ion Eparu, pentru a-i sprijini în demersul lor de a afla care este șansa de a mai fi pusă în aplicare decizia instanțelor.

Reprezentanții asociației din Ploiești a păgubiților Fondului Național de Investiții au apelat la deputatul de Prahova Ion Eparu, membru al Partidului România Unită și candidat al acestei formațiuni politice pentru un nou mandat în Camera Deputaților, pentru a-i sprijini în vederea aflării adevărului despre ce fac instituțiile statului în legătură cu soarta păgubiților FNI.
Miercurea trecută, deputatul Ion Eparu a adresat o întrebare ministrului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri privind situația păgubiților FNI, la șase ani de la pronunțarea unei sentințe definitive.
“Am primit la cabinetul parlamentar un memoriu prin care Asociaţia Păgubiţilor FNI Ploieşti trage un semnal de alarmă cu privire la trenarea unei situaţii definite, pe bună dreptate, drept cel puţin nefirească. Subiectul FNI ne este cunoscut tuturor, însă puţini ştiu că situaţia celor 130.798 de oameni care au depus fonduri la FNI este, după 16 ani (din care nouă ani de procese și şase ani de executare silită), în continuare nerezolvată. În anul 2011, Asociaţia Păgubiţilor FNI a demarat procedura de executare silită împotriva C.N.V.M. (Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare). Această debitoare a înţeles să respecte o hotărâre judecătorească definitivă prin ”contestaţii la executare” care s-au dovedit fără temei legal, ele fiind ulterior câştigate de către Asociaţie.
În anul 2013, prin Legea 113/2013, A.A.A.S. (Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului) a înlocuit C.N.V.M., preluând toate drepturile şi obligaţiile acesteia, fără însă a recunoaşte rezultatele din instanţă ale contestaţiilor precedente, motiv pentru care s-au făcut alte ”contestaţii la executare”. După doi ani de judecată, Asociaţia a câştigat şi acest rând de contestaţii, care s-au dovedit a avea “doar rol şicanatoriu şi de tergiversare” a aplicării unei sentinţe judecătoreşti clare, aşa cum precizează reprezentanţii Asociaţiei Păgubiţilor FNI.
Ca atare, debitoarea A.A.A.S. ar fi trebuit să vireze în contul de consemnare al executorului judecătoresc sumele de bani aferente. Acest lucru nu s-a întâmplat nici până azi, deşi în anul 2014 debitoarea A.A.A.S. a avut un excedent de 924 milioane lei noi. Cu o treime din această sumă s-ar fi putut efectua plăţile în dosarele de executare silită existente la birourile executorilor judecătoreşti care-i reprezintă.
Reprezentanţii Asociaţiei Păgubiţilor FNI susţin: “creanţele noastre sunt CERTE, LICHIDE ŞI EXIGIBILE”, explicând astfel:
– Creanţa este CERTĂ atunci când existenţa ei este fermă, neechivocă (SENTINŢA PENALĂ NR. 423/20.03.2007 – TRIBUNALUL BUCUREŞTI)
– Creanţa este LICHIDĂ când are un cuantum foarte bine determinat (există rapoarte de expertiză contabilă în toate dosarele lor de executare silită)
– Creanţa este EXIGIBILĂ când scadenţa ei a fost împlinită, deci a cărei executare silită poate fi cerută imediat de către creditor (să nu uităm că procedura de executare silită a fost demarată în 2011!).
Vreau să subliniez faptul că această problemă este de maxim interes social, fiind comună unui număr de 10.000-11.000 de creditori, la nivel naţional, care au demarat deja procedura de executare silită. De asemenea, ţin să aduc în prim-planul atenţiei dumneavoastră faptul că structura socială a membrilor Asociaţiei Păgubiţilor FNI este una extrem de vulnerabilă din punct de vedere al vârstei, stării de sănătate şi condiţiilor de subzistenţă în România anului 2016. Cei mai mulţi dintre creditori au vârste cuprinse între 70 şi 90 de ani, grave probleme de sănătate şi venituri extrem de mici. Având în vedere aceste aspecte, vă solicit tratarea subiectului cu celeritate”, a precizat deputatul Ion Eparu în adresa transmisă ministrului Economiei.
“De asemenea, mizând pe buna credinţă cu care vă veţi apleca asupra problemei semnalate, vă solicit să găsiți și să anunțați o soluție pentru deblocarea situaţiei.
Vă solicit, de asemenea, să răspundeţi la întrebările formulate clar în memoriul primit de la Asociaţia Păgubiţilor FNI:
– Cum îşi permite A.A.A.S., o instituţie publică în subordinea Guvernului, în coordonarea dumneavoastră, a ministrului Economiei, instituţie care are îndatorirea, ca reprezentantă a statului român, să vegheze la respectarea principiului legalităţii şi să execute cu promptitudine o hotărâre judecătorească definitivă, irevocabilă şi executorie să refuze să se supună unei astfel de hotărâri: exact definitivă, irevocabilă şi executorie?
– De ce, până în prezent – deși s-a dovedit cu prisosință că bugetul de stat a avut anual disponibilități suficiente pentru plata a miliarde de euro clientelei politice de la MDRT, CNADR, ANRP etc. – nu au fost identificate soluții raționale pentru plata păgubiților FNI care și-au câștigat drepturile definitiv și irevocabil în instanțe și au pășit legitim pe calea executării silite a debitoarei (eșalonări la plată, compensații alternative etc.)?
– Care este orizontul de timp rezonabil estimat pentru ca acești cetățeni să-și primească efectiv drepturile bănești și câte guverne estimați că se vor mai succede la administrarea României, stat de drept și democratic, până la acel moment?
– Cine va răspunde pecuniar în cazul unei iminente și previzibile condamnări a României la CEDO în cazul FNI?
Având în vedere că, prin lege, sunteți responsabili de a veghea la respectarea legalității, a hotărârilor judecătorești și a principiilor statului de drept și democratic, va rog să-mi precizați, concret, cu termene și responsabilități, care sunt măsurile organizatorice, administrative și financiare pe care le veți întreprinde pentru a remedia această gravă situație ce afectează 11.000 de cetățeni români și familiile lor?
ÎN CONCLUZIE: când veți începe a face plățile către cei îndreptățiţi în acest caz care are amploarea de fenomen? Solicit răspuns în scris”, a conchis Ion Eparu, deputat al Partidului România Unită, în interpelarea din Parlament.

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentDieta  cu calorii negative
Articolul următorTORT DE TOAMNĂ