Aceştia au fost pe vremea consulului Dioclețian şi a guvernatorului Flavian (către 304). Tarah era foarte bătrân, roman fiind cu neamul şi ostaş. Prov era din Sida Pamfiliei, iar Andronic din cetatea Efesului Ioniei. Lui Tarah i-au zdrobit fălcile şi grumajii cu pietre; i-au ars mâinile cu foc, l-au spânzurat sus de un lemn şi cu fum împuţit l-au afumat dedesubt. Apoi, amestecând oţet cu muştar şi cu sare, i-au turnat pe nas şi l-au ars la piept cu ţepi arse în foc, i-au tăiat urechile şi i-au despuiat capul de piele. A fost dat şi fiarelor să-l mănânce şi în cele din urmă, tăiat tot bucăţi cu sabia, şi-a dat sufletul la Dumnezeu. Iar viteazul Prov a fost bătut cu vine crude, i s-au ars picioarele cu fiare încinse, a fost spânzurat de un lemn; i-au ars şi i-au fript spinarea şi coastele cu frigări înroşite în foc, i s-au tăiat pulpele cu alte frigări şi, în cele din urmă, făcându-l şi, pe el bucăţi cu săbiile, şi-a dat fericitul sfârşit. Iar dumnezeiescul Andronic a fost spânzurat pe un lemn şi sfâşiat pe picioare cu fiare ascuţite; l-au împuns în coaste şi l-au frecat cu sare peste tăieturi; i s-au tăiat limba şi buzele şi, de asemenea, zdrumicându-i-se trupul tot bucăţi, cu sabia şi-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu.