Ana Maxim
Sute de copii sunt, în fiecare an, neglijați de propriii părinți, iar zeci de micuți – bătuți, jigniți sau trimiși la cerșit. Cele mai multe cazuri se petrec în mediul rural și au loc pe fondul lipsei de educație, de instruire și al consumului de alcool. Specialiștii spun că foarte mult rău face și mentalitatea „Eu
te-am făcut, eu te omor!”, cei care sunt adepții acestei idei fiind incapabili să înțeleagă dreptul la libertate și dreptul fundamental al altei ființe de a trăi și a evolua normal.
În primele șase luni ale anului 2015, la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului s-au înregistrat 352 de sesizări ce au vizat abuzuri, cazuri de neglijență și exploatare prin muncă, victime fiind copiii, potrivit reprezentanților instituției. La Telefonul Copilului al DGASPC Prahova, în perioada ianuarie- iunie 2015, sesizările au vizat 15 cazuri de neglijență, 9 situații de abuz psihic, 9 cazuri de abuz fizic, 23 de cazuri de exploatare prin muncă. Cele mai multe reclamații primite de DGASPC s-au dovedit a fi reale, în perioada ianuarie-iunie 2015 fiind înregistrate 59 de abuzuri fizice, 58 de abuzuri psihice, șapte abuzuri sexuale, 175 de cazuri de neglijență și 53 de cazuri de exploatare prin muncă a copiilor, după cum ne-au transmis reprezentanții instituției. De cele mai multe ori agresorii au fost părinții – ambii sau unul dintre ei – iar cele mai multe sesizări referitoare la abuzuri asupra copiilor au fost înregistrate în mediul rural (198 de cazuri). În total 255 de copii cu vârste sub 14 ani și 97 de copii cu vârste între 15 și 18 ani au primit rele tratamente de la părinți sau din partea altor persoane. Îngrijorător este că a crescut, în ultimii ani, numărul cazurilor de abuzuri sexuale asupra minorilor – dacă în anul 2013 erau 17 cazuri, în 2014 s-au produs 21 de cazuri, iar anul acesta s-au înregistrat, deja, șapte cazuri – de obicei agresori fiind alți tineri. În urma sesizărilor privind diversele tipuri de abuzuri comise asupra copiilor, primite anul acesta de către DGASPC Prahova, 44 de copii au fost plasați în sistemul de protecție de tip rezidențial –public și privat, trei copii au ajuns în plasament familial, iar 300 de copii au beneficiat de servicii specializate de consiliere și au rămas în grija familiei.
Loviţi, jigniţi, forţaţi să cerşească
An de an, asistenții sociali intervin în familii în care copiii trăiesc adevărate drame. Unii dintre micuți suportă lovituri și jigniri din partea părinților, altora le sunt induse sentimente de vinovăție, pentru a fi manipulați să facă diverse lucruri, inclusiv să cerșească. Potrivit Denisei Vendrami, consilier în cadrul Biroului Management de Caz pentru Copii, cele mai întâlnite situații sunt cele de neglijență, însoțite de abuzuri fizice și psihice. Micuții – unii dintre ei chiar și de câteva luni – sunt lăsați mai multe ore sau zile întregi singuri în casă, fără ca aceia care le-au dat viață să se îngrijoreze că nu au mâncat, că plâng sau că au nevoie de ceva! Revoltător este, de exemplu, cazul unei femei singure cu doi copii – în vârstă de 3 și 5 ani, care practica prostituția și îi lăsa pe copii singuri acasă în mod constant. În prezent, cei mici sunt în sistemul de protecție, mama este plecată în străinătate și nu se interesează de ei, după cum ne-au transmis reprezentanții DGASPC. Zeci de copii sunt trimiși de familii la supermarketuri, la restaurante, baruri sau cluburi pentru a cerși. De obicei, cazurile de abuzuri sunt semnalate fie de vecini sau de cineva din familie, fie de cetățeni – în cazul copiilor care cerșesc. Dramele trăite de copii apar, de obicei, în familii în care se consumă alcool, dar și din cauza nivelului scăzut de educație și de trai al părinților. Faptul că multe familii nu au locuri de muncă, nu au nici alte preocupări, dar și faptul că unii părinți au personalități rigide contribuie, de asemenea, la deteriorarea relației între părinți și copii și la apariția diverselor forme de abuzuri. Pe de altă parte, destui prahoveni sunt tributari unor mentalități învechite, considerând, de pildă, firesc, să le strige copiilor: „Eu te-am făcut, eu te omor!”. „A reapărut această mentalitate, după o perioadă în care dispăruse. Constatăm, din ce în ce mai des, această idee – «Eu te-am făcut, eu te omor!». Tot din lipsă de educație. Este vorba despre incapacitatea persoanelor respective de a înțelege libertatea și dreptul fundamental al altei ființe de a trăi, de a evolua normal”, ne-a mai precizat interlocutoarea noastră.
Efectele pe termen lung ale abuzurilor pot fi dezastruoase
„Cel mai periculos efect este acela că părinții transmit anumite mesaje copilului, pe baza cărora aceștia își pot forma personalitatea: că nu are valoare, că nu este iubit, că nu este dorit sau că este valoros doar dacă îndeplinește nevoile unui adult. Acesta este cel mai mare pericol. Pentru că se poate forma un caracter cu o stimă scăzută de sine, ușor de manipulat, calitatea vieții lui va fi proastă și calitatea relațiilor viitoare va avea de suferit. Efectele abuzurilor pot ajunge până la deficiențe fizice, neurologice, depresii, deviații sexuale”, ne-a mai precizat Denisa Vendrami. Cu ajutorul consilierii psihologice, efectele se diminuează, dar nu dispar niciodată în totalitate, susține aceasta. Este foarte important pentru un copil care a trecut prin situații precum cele descrise mai sus, să conștientizeze că a fost o victimă și nu merita ceea ce i s-a întâmplat, astfel încât să nu devină, la rândul lui, agresor, susțin specialiștii. Odată ce este sesizat un caz de abuz, iar acesta se dovedește a fi adevărat, reprezentanții DGASPC intervin pentru a lua măsurile ce se impun. Aceștia merg la fața locului, iar dacă acel copil este în pericol, este dus, de urgență, în Centrul de zi Cireșarii. Se solicită informații de la copil, vecini, de la primărie, se discută cu părinții, cu rudele până la gradul IV. Se realizează evaluarea copilului și dacă sunt elemente care duc la concluzia că acesta a fost abuzat, este sesizată și poliția. Asistenții sociali evaluează situația astfel încât să ia cea mai bună decizie, în interesul copilului : fie acesta rămâne în familie (dacă este vorba despre o formă mai ușoară de abuz) – şi beneficiază de servicii de consiliere psihologică, fie este scos din familie și este dus la o altă rudă, în plasament familial sau în sistemul de protecție de tip rezidențial.
