Adrian Brad

Joi, 8 ianuarie, municipalitatea câmpineană a sărbătorit 512 ani de atestare documentară a orașului dintre Prahova și Doftana. Evenimentul a avut loc la Casa de Cultură ”Geo Bogza”, iar printre cei aproximativ 100 de participanţi s-au numărat reprezentanţi ai Primăriei şi ai Consiliului Local, cetăţeni de onoare ai municipiului, şefi ai unor importante instituţii publice, scriitori, artişti plastici, cadre didactice, ofiţeri pensionari din MApN şi MAI. De la masa pe care scriitorul Florin Dochia, directorul Casei de Cultură, a amenajat-o pentru invitaţii speciali, primul care a luat cuvântul a fost primarul Horia Tiseanu, care a vorbit despre însemnătatea acestei zile, despre istoria oraşului şi despre principalele realizări ale administraţiei locale în ultimul an. După mesajul primarului Horia Tiseanu, au urmat prelegeri ale istoricilor câmpineni Gheorghe Râncu şi Alin Ciupală. Prof.dr. Gheorghe Râncu, directorul Colegiului Forestier Câmpina, a prezentat, la început, un studiu comparativ despre sistemul heraldic din România postdecembristă și cel al altor regimuri politice republicane din fostele țări comuniste europene. Profesorul și muzeograful Alin Ciupală, membru al unei vechi familii de câmpineni, specialist în istoria locală și unul dintre cei mai buni cunoscători ai tradițiilor locului, l-a evocat în prelegerea sa pe cunoscutul primar câmpinean din perioada interbelică, farmacistul Eduard Kessler. În continuare, dr Râncu, președintele Filialei Câmpina a Societății de Științe Istorice din România, a prezentat, cu multe informații de interes, Anuarul SSIR 2014. S-a continuat cu lansarea cărții scrisă de Victor Teodoru, ”22 decembrie 1989 la TVR. Acum 25 de ani” – o lucrare de memorialistică presărată cu multe informații interesante. Manifestarea s-a terminat cu vernisajul expoziţiei de pictură „Câmpina, oraşul însorit”. În stabilirea Zilei Câmpinei la 8 ianuarie, edilii orașului au ținut cont de datele prezentate într-o monografie din 1990, reeditată în 2003, scrisă de câmpineanul Silviu Cratochvil, decedat acum câțiva ani. Înaintea, dar și în timpul manifestării, vechimea documentară stabilită în această monografie a fost criticată dur de Alin Ciupală: „Data aceasta mi se pare nepotrivită, din mai multe motive. Am găsit un document, publicat în presa anilor ‘50, în care se menţionează: «1472. Johann Geheimhardt din Braşov încheie o convenţie cu Neagu din satul Câmpina pentru a-i furniza 200 kg de ceară şi 500 kg miere de fagur, obligându-se ca la data predării mărfii să achite 180 de taleri». Cercetătorii care se vor ocupa în viitor de istoria oraşului vor mai găsi şi alte documente anterioare anului 1503. Dl. Silviu Cratochvil, în monografia domniei sale, dur criticată de severul publicist Ion Şovăială, a adus de la Arhivele din Braşov un extras din registrele vigesimale ale Cetăţii Braşovului în limba latină: «Item Mansul de Kympana habet ceram centenaria 4 1/4 solvit florin 1, asprii 34», document care atestă că un moșnean din partea locului, Mansul, a dus spre vânzare ceară la Brașov. Din nefericire, documentul a fost datat din greşeală 8 ianuarie 1503. Domnia sa nu a precizat de unde a luat informaţia despre acel moșnean câmpinean comerciant în Cetatea Brașovului, informație care fusese publicată încă din 1924 de profesorul Stoica Teodorescu în prima monografie a oraşului Câmpina.” Același punct de vedere îl împărtășește și profesorul doctor în geografie Nicolae Geantă, care a scris mai multe cărţi despre Câmpina: „Sub nicio formă geneza Câmpinei nu are ca dată 8 ianuarie 1503. Asta este o zi gravată în istorie de domnul Silviu Cratochvil. Primăria şi politicienii locali au luat-o drept punct de reper fără să verifice riguros prin arhive. Faptul că unii cred că domnul Cratochvil a găsit acest prim document de atestare mă uimeşte. În timp ce studiam pentru doctorat, am găsit în «Îndrumător în arhivele statului» (Bucureşti, 1971), un document care preciza că prima atestare documentară datează din 1503, fără a stabili și ziua. Anul 1503 era menţionat de profesorul Stoica Teodorescu în monografia sa din 1924, dar și de Nicolae Iorga într-o lucrare din 1915. Nu pot spune cu siguranţă că municipiul nostru are câteva mii de ani vechime, cu toate descoperirile arheologice din curtea bisericii din cartierul Slobozia (care au scos la iveală o necropolă veche de circa 3500 de ani – n.red.), dar cred că așezarea s-a dezvoltat după secolul XIV. Pentru că, potrivit lui Nestor Urechia, «drumul Prahovei» era folosit de târgoveţi, deoarece cavalerii teutoni controlau drumul Rucărului”. Singurul specialist care a îndemnat la cumpătare în schimbarea datei primei atestări documentare a Câmpinei a fost dr. Gheorghe Râncu: “Abordarea istorică a unui document care devine prima atestare documentară a unei localităţi nu este deloc o problemă simplă. Ştiinţa istorică impune verificarea, în primul rând, a autenticităţii şi veridicităţii documentului respectiv. În al doilea rând, oricând poate fi descoperit un document ce poate schimba total datele problemei. Din acest punct de vedere, întrebările pe care şi le pune domnul Ciupală, profesor şi muzeograf, sunt fireşti. Dumnealui pune sub semnul întrebării chiar şi data de 8 ianuarie 1503. Documentul prezentat în facsimil în limba latină nu conţine în textul propriu-zis data de 8 ianuarie. Personal, mă întreb dacă datarea documentului nu aparţine specialiştilor de la Arhivele Statului din Braşov. Consider că, într-o logică istorică, dar la momentul de faţă doar cu caracter intuitiv, va apărea, în viitor, un nou document ce va coborî atestarea localităţii Câmpina. Logica este corectă, dar lipseşte argumentul – documentul.” Este prima oară când data de 8 ianuarie 1503 este contestată în spațiul public. Cutia polemicilor pe acest subiect a fost deschisă. Rămâne de văzut când se va închide.