Sandala

Pe parcursul catorva saptamani din toamna anului 2010 am efectuat un test gramatical (morfologic) asupra unui numar mare de vorbitori, avand studii diferite, indeosebi dintre cele superioare. Intrebarea adresata fiecareia dintre persoanele testate a fost „Care este forma de singular a cuvantului (substantivului) <>”.
Absolut toti repondentii au dat acelasi raspuns gresit, anume: „sanda”. Recunoastem ca si noi, desi cunoastem forma corecta, tot pe cea gresita („sanda”) o rostim uneori, pesemne ca din obisnuinta sau din graba, crezand ca singularul „sanda” ar fi corect, avand in vedere ca pluralul „sandale”, terminandu-se in „ale” se incadreaza perfect in regula „-a” (la singular) si „-ale” (la plural), precum urmatoarele substantive comune: „Angara-angarale, basma-basmale, cazma-cazmale, ciulama-ciulamale, dandana-dandanale, macara-macarale, mahala-mahalale, manta-mantale, pafta-paftale, para-parale, sarma-sarmale, tarla-tarlale, baclava-baclavale, balama-balamale etc.”. La fel ar fi „sanda-sandale”.
Insa raspunsul corect la intrebarea „Care este forma de singular a cuvantului (substantivului) <>?” il constituie „sandala”, ci nu „sanda”. Pentru ca nimeni dintre cititorii nostri sa nu se indoiasca de acest adevar, vom reproduce, in continuare, explicatia din DEX:
„Sandala, sandale, substantiv feminin. Incaltaminte usoara, de vara, din piele, material plastic, panza etc., cu fetele foarte decupate sau facute din bentite. Din fr.<>. Confer lat. <>”. (DEX-2, pagina 945).
Mentionam ca, in Dictionarul explicativ (DEX), din care citaram explicatia cuvantului corect „sandala”, este inserata si forma „sanda”, dar ca varianta. In schimb, in Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic (DOOM) apare doar forma corecta „sandala”, varianta „sanda” fiind ignorata.
Este necesar sa precizam ca termenul „angara”, insemnand „munca obligatorie” (in Evul Mediu, in Principatele Romane) este de origine greaca, limba in care are forma „angaria”. Iar cuvantul „manta” provine din limbile poloneza si ucraineana. In schimb, toti ceilalti termeni („basma, cazma, ciulama, dandana, macara, mahala, pafta, para, sarma, tarla, baclava, balama”) au fost preluati din limba turca.
Prescurtarile „fr.” si „lat.”, reproduse din DEX, odata cu explicarea termenului „sandala”, inseamna „limba franceza” si, respectiv, „limba latina”, iar „cf” este abrevierea cuvantului de origine latina „confer” si semnifica „termen prin care se face o referire, o trimitere comparativa de la un text la un izvor sau la o lucrare lamuritoare” (DEX-2, pagina 210).
Substantivul „sandala” se scrie, in franceza, „sandale”, dar se pronunta „sandal”.
Mihai STERE DERDENA