Dupa ce in anul 1999, printr-o hotarare de Guvern, zona miniera din Filipestii de Padure era declarata drept zona defavorizata, iar  exploatarea miniera inchisa pe motiv de neprofitabilitate, intreaga activitate economica a comunei fiind compromisa, in prezent, localitatea este departe de aceasta clasificare.
,,In 2011, intregul buget al administratiei locale este de aproximativ 200 de miliarde de lei vechi, bani din care 70 de miliarde de lei vechi ne raman pentru investitii. Ceea ce inseamna ca stam foarte bine. Din bugetul pe anul acesta putem aloca circa 250 de milioane de lei vechi pentru amenajarea florala a comunei. Vom cheltui insa mai putin, undeva pe la 80 de milioane de lei vechi in acest scop’’, ne-a declarat Costel Morarescu, primarul comunei Filipestii de Padure. ,,Din punctul meu de vedere, inca din 2002 comuna nu mai poate  fi clasificata drept zona defavorizata. Pe raza comunei sunt circa 80 de societati economice care isi desfasoara activitatea aici, ceea ce inseamna aproape 3000 de locuri de munca’’, ne-a mai precizat interlocutorul nostru. Chiar si asa e loc de mai bine, deoarece, potrivit datelor statistice, la sfarsitul anului 2010 rata somajului  in Filipestii de Padure era de peste 10%, la o populatie de 10.347 de locuitori.
Si daca inainte comuna era cunoscuta la nivel national pentru exploatarea carbunelui, azi si-a castigat renumele pe plan national, dar si international, datorita filonului de zgura ecologic unic in Europa, multe vagoane luand  drumul Frantei cu destinatia Roland Garros, si nu numai. In urma analizelor de laborator a rezultat ca sortimentele de zgura rosie naturala din zona se pot folosi fara restrictii inclusiv pentru terenurile de tenis si sportive de orice fel , fiind de cea mai buna calitate, asa incat zgura din Filipestii de Padure sta la baza multor terenuri de sport din Romania si chiar de peste hotare. ,,Una dintre firmele private din comuna, al carui patron este un roman, exploateaza zgura rosie naturala de aici din zona. Din cate cunosc, pentru a fi exportata zgura, actele si banii necesari au un traseu mai lung – via Chisinau, Timisoara si de abia apoi catre export, de pilda catre Roland Garros’’, ne-a mai spus primarul comunei. Desigur, din afacerea cu zgura nu castiga numai firma respectiva, ci si administratia locala, care incaseaza impozitele pe cladiri, masini, parcari, dar si localnicii  – mai ales cei norocosi pe terenul carora se afla zgura, multi dintre acestia inchiriind  terenurile sau vanzandu-le. In ceea ce priveste  fosta mina din Filipestii de Padure, in care lucrau, in 1990, peste 2.600 de mineri –  din ea a mai ramas, astazi, doar o singura cariera, unde sunt aproximativ 100 de angajati. Iar extragerea carbunelui se realizeaza exclusiv la suprafata, nu din subteran, ca pe vremuri, mina subterana fiind  in conservare. De asemenea, tot in incercarea de a dezvolta cat mai rapid si eficient comuna, administratia  locala  a demarat recent, pe bani europeni, proiectul “Imbunatatirea procesului de luare a deciziei prin planificare si management strategic”. Scopul acestuia este, in primul rand, acela de a consolida procesele de luare a deciziilor in administratia publica in vederea optimizarii folosirii resurselor si maximizarii impactului pozitiv al schimbarii printr-o planificare strategica integrata. Proiectul mai are in vedere si perfectionarea functionarilor publici locali si a personalului contractual din primarie. Pentru realizarea proiectului, care se intinde pe 12 luni, s-au obtinut 300.000 de lei nerambursabili din Fondul Social European, la care se vor adauga aproximativ 6.000 de lei de la bugetul local.
 C. DOBRE