„PENTRU A PREVENI EFECTELE EXCESULUI DE APA TREBUIE REVIZUIT PLANUL DE DESECARI SI DRENAJE”
– Domnule prefect judetul este afectat in aceste zile de excesul de umiditate – ploi, inundatii, alunecari de teren, surpari de drumuri si altele. Cunoasteti exact situatia din teren ?
– Avem o permanenta legatura cu localitatile si efectele excesului de apa sunt, intr-adevar, dintre cele mai diferite. La Breaza, de pilda, sunt alunecari de teren cu daramarea unei locuinte, iar la Aricestii Zeletin, ni s-au semnalat tot alunecari de teren. La Lapos, pe DJ 235 se circula numai pe un sens din cauza unei surpari laterale, iar la Sirna, pe DJ 101G, un podet peste paraul Pribeag a fost distrus, circulatia fiind deviata.
– In calitate de sef al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta,va rog sa ne spuneti, cu ce institutii colaborati.
– Teoretic, toate institutiile statului pot fi mobilizate pentru rezolvarea unor crize care ar aparea in teritoriu. Dar, de regula, in aceasta structura intra, in primul rand, Inspectoratul judetean pentru situatii de urgenta – care include serviciile de Pompieri si de Protectie Civila, apoi este vorba despre Jandarmerie si Politie, Consiliul Judetean si primarii – care au, la randu-le, comandamente locale pentru situatii de urgenta. Dar pot fi implicate, cand situatia o impune si alte institutii in functie de situatiile create – Drumurile Nationale, Directia Sanitara Veterinara, Directia de Sanatate Publica etc.
– Acest Comitet se ocupa doar de contabilizarea unor situatii critice?
– Fireste ca nu; se iau si masuri urgente, ca de aceea este astfel denumit. Pe un dig de protectie amenintat de viiturile de pe Teleajen, au fost mobilizati 30 de oameni care au carat saci cu nisip pentru suprainaltare si evitarea unor inundatii. Iata, chiar in momentul discutiei noastre (ieri, ora 11,30 – n.n.); directorul Manta – de la Sectia Drumuri Nationale Ploiesti, participa la taierea si inlaturarea brazilor cazuti pe DN1 A, in zona Cheia, iar subprefectul a plecat, de cateva minute, la Barcanesti, pentru a stabili posibilitati de drenare a apelor din zona. De asemenea, la Breaza si la Aricesti am intervenit si cu reprezentanti ai Inspectoratului in Constructii.
– Sunt fonduri pentru inlaturarea efectelor acestor calamitati ?
– Fara nici o indoiala, aceste necazuri presupun fonduri pentru inlaturarea efectelor lor. Deocamdata, fiind la inceput de an, trebuie sa vedem de unde le vom obtine – de la comunitatile locale, de la Consiliul Judetean sau, ca si anul trecut, de la Guvern. Pana acum insa, am transmis – si vom transmite, in continuare – situatiile cu care ne confruntam, dar nu am solicitat fonduri centrale. O vom face, insa, dupa centralizarea tuturor necazurilor.
– Pana atunci oamenii ar trebui sa stea cu mainile in san ?
– Nu, categoric nu! Pe unde exista posibilitati, comunitatile trebuie sa intervina, sa-si decolmateze santurile si sa elibereze zonele de sub poduri si podete; sa faca tot ceea ce este posibil ca sa asigure scurgerea apelor spre paraie si rauri, ca sa nu balteasca prin curti, terenuri din jurul caselor sau pe drumuri. Atrag astfel atentia ca pompierii nu vin decat pentru a scoate apele din case, nu si din curtile oamenilor!
– Dar sunt intinse terenuri agricole care mustesc de apa si chiar s-au transformat in balti nemarginite!
– Intr-adevar, ploile numeroase si cu mari cantitati de apa – cauzate, cu siguranta, de schimbarile climatice – au creat si astfel de situatii. Din acest motiv cred ca trebuie revazut si refacut planul de desecari si drenaje la nivelul judetului, intrucat in ultimii 15 ani nu s-au mai facut canale, iar multe dintre cele existente candva au fost inchise de primarii, de proprietarii care si-au redobandit terenurile, de persoane private care si-au amenajat iazuri. Toate amenajarile funciare trebuie reprinse intr-un sistem unitar de colectare si drenare a apelor, iar SNIF si IELIF – unitati specializate in domeniu – au un rol deosebit in refacerea sistemului despre care vorbesc. Chiar in conditiile in care terenurile apartin persoanelor private, deoarece nu ne putem lasa amenintati permanent de ape si nici sa cheltuim fonduri imense pentru despagubiri si refaceri.
Leon CHIRILA
