Pe cine nu las sa moara nu te lasa sa traiesti
Desi figura charismatica si cu lipici, altfel, pe la televiziuni, in ciuda unui narcisism pronuntat, pe care nici nu si l-a escamotat, Ion Craciunescu si-a facut mai degraba dusmani, decat prieteni. Iar putinii amici pe care-i avea – vezi numai cazul omului de afaceri vasluian Adrian Porumboiu, fost si el mare arbitru – i-a transformat in inamici. E drept, si locul unde a fost cocotat de catre Mircea Sandu, seful sau suprem, pana mai ieri, de la Federatia Romana de Fotbal – acela de presedinte al Comisiei Centrale de Arbitri -, nu-i prea putea rezerva alta soarta. Mai ales cand esti un orgolios peste masura. Fara voia sa, Craciunescu a devenit, zilele trecute, paria arbitrajului romanesc, primind anatema – culmea – a florii celei vestite care-l urcase in scaun.
Nici nu se stinsesera bine ecourile laudelor „Nasului”, de la FRF, in directia activitatii lui Craciunescu, ca Sandu si-a si dat cu stangu’-n dreptu’. El a plecat urechea la detractorii sefului baietilor acelora imbracati in tonuri triste, care tin fluierele in gura, steguletele colorate in maini si sunt ocarati, de mama focului, pe toate stadioanele, dispunand decapitarea mult laudatului. Dar nu oricum, ci cat mai degraba cu putinta. Ba si-n lipsa. Asa de tare ii este frica boss-ului de la Casa Fotbalului de… umbra lui Gica Popescu, incat – o fi sau n-o fi Ion Craciunescu omul „Baciului” – hai sa-l dam afara, cat mai este timp !
Inchipuiti-va ce circ va fi daca exponentul „Generatiei de Aur” il va bate pe Mircea Sandu, la alegerile din 21 noiembrie, si demisul de astazi va redeveni conducatorul de maine al arbitrilor ! Dar, nimic nu ne mai mira la tagma asta nerusinata a oamenilor de fotbal, care taie si spanzura fara nici o noima, in functie de cat le permite IQ-ul demn de un elev de scoala elementara. Mai-mai ca nici nu-ti vine sa plangi pe umarul vreunui dat afara din fruntea bucatelor, atata vreme cat un om cu scaun la cap nu s-ar fi bagat in troaca, ca sa-l manance porcii. Totusi, nu putem sa ne gandim – cum ne imbie agramatii cu gulere albe – ca aceia care n-au sange nu trebuie sa se implice in sport sau, ma rog, in fotbal. Fiindca, aici, plansul si nevricalele – apropo de seful arbitrilor – nu-si au rostul. Deh, e lume de barbati de barbati, in fruntea fotbalului astuia ! Auzi, Craciunescule ?
Dragos TRESTIOREANU
